Ce se întâmplă dacă trimiți 1.000 de euro în țară

Toți românii care trimit, în țară, sume de 1000 de euro sau peste 1000 de euro, trebuie să știe asta. Statul român vrea să aibă informații referitoare la fiecare tranzacție de acest fel. Potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), orice banca sau serviciu de transfer de bani are obligația să transmită în maximum 3 zile raportul pentru orice remitere de bani mai mare de 1.000 de euro.

Astfel, dacă proiectul va fi votat, băncile și furnizorii de servicii precum Poștă Română, Western Union sau Money Gram vor avea obligația să raporteze la Oficiu datele despre orice tranzacție care depășește echivalentul în lei a 1.000 de euro.

Potrivit realitatea.net, Oficiul susține că inițiativa legislativă transpune nouă legislație europeană în domeniul combaterii fenomenului de spălare a banilor, Directiva 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului UE.

Problema este că România e statul membru UE cu una dintre cele mai mari comunități de cetățeni plecați să lucreze în străînătate, estimările Ministerului pentru Românii de pretutindeni fiind de 3,5 – 4 milioane.

CITEȘTE ȘI: Veste importantă pentru toți profesorii! Este vorba de bani
Senatul a adoptat, miercuri, legea privitoare la plata eșalonată a drepturilor câștigate în instanța de cei din sistemul de Educație, că urmare a tăierilor de salarii din anul 2010. În acest caz, Senat este for decizional, iar legea va pleca la promulgare, dacă nu va fi atacată la Curtea Constituțională.

Legea a fost votată cu 85 de voturi pentru și o abținere, în plenul Senatului.

Propunerea vine „că urmare a întârzierilor generate de asigurarea prin bugetele locale a plății respectivelor cheltuieli, cât și fondurile necesare pentru executarea hotărârilor judecătorești executorii, ce au că obiect acordarea de daune-interese moratorii sub formă dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii prin care s-au acordat drepturi salariale personalului din învățământ”, potrivit actului normativ adoptat de Senat.

Astfel, în 2018 se va plăti 5% din valoarea titlului executoriu, iar în 2019, 10%.

În 2020 și 2021 se va plăti câte 25% din valoarea titlului executoriu, urmând că în ultimul an de plata, 2022, valoarea să crească la 35%.

În 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi, Ministerul Educației are obligația de a stabili metodologia de calcul pentru plata drepturilor bănești.

În proiectul adoptat este prevăzut faptul că Inspectoratele Școlare pot redistribui fondurile în sistem, în așa fel încât să acopere eventuale lipsuri din alte zone.

Comentarii

comentarii