Rezoluţia împotriva României, adoptată

Parlamentul European (PE) a adoptat marţi rezoluţia nelegislativă privind statul de drept în România cu 473 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă şi 40 de abţineri, un text care afirmă ‘profunda preocupare’ a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi ‘condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti’ din luna august.

PE se declară ‘profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept’, se arată în rezoluţie, redactată de reprezentanţi ai grupurilor politice din legislativul comunitar.

De asemenea, documentul ‘condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018’.

În plus, rezoluţia ‘invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare’ şi ‘solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii’.

Eurodeputaţii ‘îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia’ şi ‘să aplice strategia naţională anticorupţie’ şi ‘recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect de intimidare asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată şi de a o alinia pe deplin’ cadrului UE.

Nu în ultimul rând, eurodeputaţii ‘îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar’.

De asemenea, legislativul comunitar ‘îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă şi subliniază că trebuie abordate chestiunile menţionate mai sus pe baza unui proces transparent şi incluziv’ şi ‘încurajează solicitarea din proprie iniţiativă a avizelor Comisiei de la Veneţia cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă’.

Dezbaterea premergătoare rezoluţiei a avut loc pe 3 octombrie, în plenul Parlamentului European, la discuţii participând premierul Viorica Dăncilă şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Comentarii

comentarii