Scrisoarea pastorală a IPS Teofan, pentru credincioșii din Iași

ips_teofan_0Învierea lui Hristos – biruin?a vie?ii asupra mor?ii!

Teofan, pharm prin harul lui Dumnezeu, treat Arhiepiscop al Ia?ilor ?i Mitropolit al Moldovei ?i Bucovinei

Iubi?ilor preo?i din parohii, nurse cuvio?ilor vie?uitori ai sfintelor m?n?stiri ?i drept-credinciosului popor al lui Dumnezeu din Arhiepiscopia Ia?ilor: har, bucurie, iertare ?i ajutor de la Dumnezeu.
Cel în Treime preasl?vit – Tat?l, Fiul ?i Duhul Sfânt.

„Pr?znuim omorârea mor?ii, sf?râmarea iadului ?i încep?tura altei vie?i, ve?nice.” [1]

Iubi?i fra?i preo?i, iubi?i cre?tini drept-sl?vitori,

Hristos a înviat!

Iat?-ne ajun?i, cu mila lui Dumnezeu, la sl?vita s?rb?­toare a Învierii Domnului. A trecut perioada Marelui Post, perioad? de nevoin?? ?i de bucurie în acela?i timp. Suntem acum cuprin?i de lumina Sfintelor Pa?ti, m?rturisind adev?rul fundamental, ?i anume c?: „Hristos a înviat din mor?i, cu moar­tea pe moarte c?lcând, ?i celor din morminte via?? d?ruindu-le” (2).

M?rturisirea adev?rului Învierii Domnului Hristos str?­bate întreaga cântare a Bisericii în aceste zile: „Ziua Învierii, popoare, s? ne lumin?m! Pa?tile Domnului, Pa?tile! C? din moarte la via?? ?i de pe p?mânt la cer, Hristos-Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cânt?m cântare de biruin??!” (3).

Realitatea Învierii este ar?tat? ?i prin schimbarea întru­câtva a ritmului de via?? în aceast? perioad?: mai mult? pace sufleteasc?, o mai adânc? bucurie pe fe?ele tuturor, mai mult? prezen?? în sânul familiei. Salutarea cre?tineasc? „Hristos a înviat!” ?i r?spunsul „Adev?rat a înviat!” sunt rostite de cei mai mul?i semeni ai no?tri în aceste zile, m?rturisind ?i prin aceasta deschiderea oamenilor spre adev?rul Învierii.

Iubi?i credincio?i,

În aceste zile de pr?znuire sfânt?, lumina Învierii înv?­luie sufletele noastre în duhul p?cii, al bucuriei ?i al vie?ii întru Hristos. Cuvintele Mântuitorului privitoare la via?a ve?­nic?, pregustat? înc? din aceast? lume, î?i g?sesc mai adânc ecou ?i r?spuns în fiin?a noastr?: „Adev?rat, adev?rat zic vou?: cel ce crede în Mine are via?? ve?nic?” (4).„Eu sunt În­vierea ?i Via?a; cel ce crede în Mine, chiar dac? va muri, va tr?i. ?i oricine tr?ie?te ?i crede în Mine nu va muri în veac.” (5)

În timp ce ascult?m cuvintele Domnului Hristos ?i fru­moa­sele cânt?ri liturgice despre via?a ve?nic?, încercând a le înr?­­­d?cina în con?tiin?a noastr?, constat?m cu durere c? lumea din jurul nostru ?i realitatea p?catului din noi arat? prezen?a mor?ii ?i a întunericului în via?a noastr? ?i a umanit??ii. Ade­v?rul Învierii r?spânde?te în jur lumin? sfânt? spre t?m?­duirea r?nilor din noi, iar puterea întunericului încearc? s? alunge aceast? lumin? ?i s? se fac? st?pân? peste sufletele noastre ?i peste via?a lumii.

Exist?, a?adar, o lupt? permanent? între via?? ?i moarte, între lumin? ?i întuneric. Aceast? lupt? se desf??oar? în min­tea ?i în inima oamenilor, dar ?i la nivelul societ??ii din multe p?r?i ale lumii. Am amintit, anul trecut, în cuvântul pastoral de Cr?ciun, despre persecu?iile sângeroase la care sunt supu?i în vremea noastr? cre?tinii, în Siria îndeosebi, dar ?i în alte ??ri. La aceast? stare de persecu?ie împotriva cre?tinilor se adaug? acum tensiunea între ru?i ?i ucrainieni, cre?tini ortodoc?i deopotriv?, fapt ce d? conflictului o nu­an?? cu atât mai dureroas?, mai greu de în?eles. Nimic nu este mai neomenesc ?i necre?tinesc decât r?zboiul dintre fra?i. Este ?i acesta un semn al întunericului, al neîn?elegerii de c?tre cre?tini a tainei Învierii, o incapacitate de a transpune în via?a proprie ?i a societ??ii adev?rul mântuitor al credin?ei în Hristos.

În acela?i timp, în alte zone, unde nu se întâmpl? nici per­secu?ii sângeroase împotriva cre?tinilor, nici r?zboaie între fra?i, cre?tinii se confrunt? cu împotrivirea, marginalizarea, ri­diculizarea ?i discriminarea. În unele ??ri ale lumii civilizate sunt alungate însemnele cre?tine din institu?iile publice. În alte p?r?i, precum ?i la noi adesea, se duce o lupt? acerb? pentru a nu fi predate cursuri de religie în ?coli. Zidirea de noi biserici, acolo unde acestea sunt de neap?rat? trebuin??, atrage atacuri neîncetate care nu se fac auzite îns? în situa?ia înmul?irii cu zecile de mii a cluburilor ?i barurilor sau a altor locuri unde se petrec lucruri pierz?toare de con?tiin??, de suflet ?i de familie.

Totodat?, se înmul?esc ??rile, alt?dat? t?râmuri cre?tine, unde, prin legi speciale, se ridic? la nivel de familie p?catele contra firii, despre care Sfântul Apostol Pavel spunea c? „ru?ine este a le ?i gr?i ”(6). Aceasta se întâmpl? de obicei acolo unde multe biserici cre?tine sunt vândute, demolate, transformate în restaurante, muzee, moschei sau spa?ii de locuit. Pe lâng? toate acestea, se fac tot mai des auzite voci ?i se emit legi care s? introduc? între drepturile funda­men­tale ale omului fapte precum uciderea pruncilor în pântecele mamei, c?s?toria persoanelor de acela?i sex ?i adop?ia co­piilor de c?tre aceste cupluri, eutanasierea, adic? dreptul de a fi ucis la cererea proprie sau la solicitarea membrilor familiei.

În pofida acestei rev?rs?ri de p?gân?tate asupra lumii, apar tot mai multe semne de con?tientizare a pericolului pe care-l reprezint? îndep?rtarea societ??ii moderne de Dum­nezeu, de preceptele biblice, de tradi?iile s?n?toase ?i de bu­nul sim?, în leg?tur? cu familia sau cu alte aspecte ale vie?ii umane. Milioane de francezi s-au unit pentru ap?rarea fa­miliei ?i a copilului, iar ??ri precum Polonia, Ungaria ?i Republica Moldova au introdus în Constitu?iile lor preve­derea c? familia se întemeiaz? pe c?s?toria dintre un b?rbat ?i o femeie. Str?dania Croa?iei pentru atingerea aceluia?i dezi­­derat, precum ?i dezbaterile din societatea româneasc? ?i din alte ??ri pe acela?i subiect sunt încurajatoare în sensul reorient?rii lucrurilor spre direc?ia cea bun?. Chiar ?i în Par­la­mentul European, unde adesea se adopt? recomand?ri înde­p?rtate de etica vie?ii cre?tine, se observ? începutul unei con?tientiz?ri a consecin?elor care decurg din subminarea valorilor familiei tradi?ionale. Respingerea recent? de c?tre Parlamentul European a dou? ini?iative care ar fi dus la si­tua?ii dezastruoase pentru normalitatea vie?ii umane arat? c? mai sunt multe persoane responsabile pe b?trânul continent. Felicit?m pe aceast? cale europarlamentarii români care s-au afiliat respingerii acestor ini?iative necre?tine, în­tristându-ne, în acela?i timp, c? al?i europarlamentari de la noi le-au sus­?inut. N?d?jduim c? au f?cut-o din neaten?ie sau din insufi­cient? cunoa?tere ?i nu vor mai repeta gre?eala, iar românii vor fi aten?i ?i la acest aspect în alegerile care se apropie.

Fra?i ?i surori în Hristos-Domnul,

O analiz? onest? a st?rii din noi, dintre noi ?i din lume arat? c? moartea, în diferitele ei forme, se manifest? la tot pasul. Prin diverse mijloace ni se propune în permanen?? o cultur? a mor?ii, o cultur? care lupt? împotriva vie?ii.

Care este, care ar trebui s? fie atitudinea noastr? într-o asemenea situa?ie? Un duhovnic al vremurilor noastre, P?­rin­tele Rafail Noica, spune c? „dac? Dumnezeu a l?sat lumea s? ajung? pân? aici, înseamn? c? ?tie El ce face ?i toate sunt rânduite. Noi s? nu c?dem din voia lui Dumnezeu, din În­vierea lui Hristos” (7).

„S? nu c?dem din Învierea lui Hristos!” Ce înseamn? aceasta? R?spundem împreun? cu duhovnicul P?rintelui Rafail: „Hristos a spus: «N-am venit s? aduc pace, ci sabie»(8) (…) Hristos ne-a chemat la r?zboi pe t?râmul duhului ?i arma noastr? este «sabia Duhului, care este cuvântul lui Dum­­ne­zeu»(9) (…) Singura noastr? arm? este iubirea, chiar ?i pen­tru vr?jma?i (…) Ne lupt?m cu vr?jma?ul de pe urm? ?i sin­gu­rul du?man al neamului omenesc: moartea (10). Lupta noastr? este pentru învierea de ob?te” (11)

Cum se poate desf??ura lupta noastr? pentru Înviere?

S? ascult?m, mai înainte de toate, cuvântul Domnului rostit cu multe milenii în urm?: „Iat? Eu ast?zi ?i-am pus îna­inte via?a ?i moartea, binele ?i r?ul (…) Via?? ?i moarte ?i-am pus Eu ast?zi înainte, ?i binecuvântare ?i blestem. Alege via?a ca s? tr?ie?ti tu ?i urma?ii t?i. S? iube?ti pe Domnul Dumnezeul t?u, s? ascul?i glasul Lui ?i s? te lipe?ti de El; c?ci în aceasta este via?a ta ?i lungimea zilelor tale” (12).

Iubirea lui Dumnezeu, ascultarea glasului lui Dum­ne­zeu, alipirea noastr? de Dumnezeu înseamn? via?a noastr?. Aceast? via?? cre?tin? adev?rat? nu se desf??oar? în afara lumii, ci în interiorul ei. „Des?vâr?irea, îndumnezeirea, ne­mu­­rirea, m?rturisea P?rintele Patriarh Teoctist, realizate în Mân­tuitorul Hristos (…) se înf?ptuiesc în lumea în care tr?im, pe p?mântul pe care-l p??im, cu to?i oamenii care tr?iesc pe el, care cred, creeaz? ?i-l înfrumuse?eaz?.” (13)

În ciuda mor?ii din noi ?i din lume, exist? oameni ?i atitudini care m?rturisesc prezen?a Duhului vie?ii, a realit??ii Învierii. Exist? întotdeauna lumini, adâncimi ?i frumuse?i care nu las? omenirea s? cad? întru nefiin?a mor?ii. De la un tat? ?i o mam?, care î?i g?sesc bucuria în na?terea de prunci, pân? la tân?rul sau tân?ra care îmbr??i?eaz? via?a monahal? – iat? oameni care lupt? pentru Înviere. De la medicul care nu vo­ie?te s? fie p?rta? la un avort, pân? la profesorul care se lupt? pentru educa?ia copiilor – iat? oameni care nu cad din lu­mina Învierii. De la omul de afaceri care nu se las? prins de în?el?ciune, pân? la politicianul care ascult? mai mult de Dumnezeu decât de oameni – iat? persoane care lupt? îm­potriva mor?ii, m?rturisesc via?a ?i îi ajut? ?i pe al?ii s? vie­?uiasc? în duhul Învierii.

Nu sunt mul?i ace?ti oameni. Da, nu sunt mul?i, dar sunt printre noi, oameni ca ?i noi. Nu sunt mul?i, dar ei alc?tuiesc omenirea cea adânc?, singura, de fapt, care exist? cu ade­v?rat. Ei sunt oamenii care fr?mânt? pâinea, slujesc la altar, r?spândesc lumina, dau sens vie?ii ?i asigur?, prin credin?a în Hristos ?i fapta bun?, supravie?uirea lumii.

Iubi?i credincio?i,

S?rb?toarea Sfintelor Pa?ti este un bun prilej pentru a lua aminte la cele dou? c?i care ne sunt în fa??: via?a sau moartea, lumina sau întunericul, Hristos sau potrivnicii Lui. Ale­gerea este esen?ial?. Ce va cuceri mintea ?i inima noastr?? Chemarea: „Veni?i de lua?i lumin?!” sau cântecul am?gitor al abuzului de putere, avere ?i pl?cere?

Cu smerenie ?i st?ruin?? s?-L rug?m pe Hristos Domnul s? ne ajute a c?uta numai calea care duce c?tre El. În c?­derile ?i sl?biciunile noastre, Hristos Cel înviat s? nu ne lip­seasc? de iertarea Sa ?i, prin puterea Sa, s? ne readuc? din moarte la via?? ?i din p?mântul p?catului la cerul alipirii de Sine.

Bucuria Sfintelor Pa?ti s? v? cuprind? sufletul! Sfânta În­viere s? v? aduc? lumina cereasc? în inim? ?i în cuget! Pacea lui Hristos s? fie prezent? în via?a fiec?ruia, în via?a familiei, a Bisericii, a ??rii ?i a lumii!

S? r?mânem în iubirea lui Dumnezeu ?i s? fim iubitori de Dumnezeu, ca într-un duh, cu o inim? ?i într-un singur glas s? m?rturisim:

HRISTOS A ÎNVIAT!

ADEV?RAT A ÎNVIAT!

Al vostru p?rinte ?i frate întru Hristos ?i c?tre Dum­nezeu rug?tor,

† TEOFAN,

Mitropolitul Moldovei ?i Bucovinei

Note bibliografice

(1) Canonul Învierii, cântarea a ?aptea, stihira a treia, în Penticostar, Editura In­stitutului Biblic ?i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure?ti, 1999, p. 20.

(2) Troparul Praznicului Învierii, Penticostar, p. 14.

(3) Canonul Învierii, cântarea întâi, Irmosul, Penticostar, p. 16.

(4) Ioan 6, 47.

(5) Ioan 11, 25-26.

(6) Efeseni 5, 12.

(7) P?rintele Rafail Noica, Un cuvânt pentru dezn?dejde, rostit în martie 2003, în biserica „Sfânta Treime” din Bucure?ti,  (17 martie 2014).

(8) Matei 10, 34.

(9) Efeseni 6, 17.

(10) 1 Corinteni 15, 26.

(11) Arhim. Sofronie, Rug?ciunea, experien?a Vie?ii Ve?nice, Ed. Deisis, Sibiu, 32007, p. 90.

(12) Deuteronomul 30, 15; 19-20.

(13) † Teoctist, mitropolit al Moldovei ?i Sucevei, „Na?terea Domnului, mesaj sfânt de pace”, în Pe treptele slujirii cre?tine, partea a patra, Editura Mitropoliei Mol-dovei ?i Sucevei, M?n?stirea Neam?, 1986, p. 136.

Sursa

Comentarii

comentarii