Ce nu ai voie sa faci astazi! Sanzienele pot deveni forte distructive

Sărbătoarea populară de Sânziene sau Drăgaica, celebrată în fiecare an la 24 iunie, este una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite serbări câmpeneşti prilejuite de solstiţiul de vara, care marchează mijlocul verii agrare.

Sărbătoarea este una a iubirii şi a fertilităţii şi este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete, de obicei în număr impar, cânta şi dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul, respectiv în noaptea de 23 spre 24 iunie. Potrivit credinţei populare, în această noapte, cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze, această sărbătoare fiind una a Soarelui, a dragostei, dar şi a poftei de viaţă. De altfel, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, dar în prezent sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, potrivit crestinortodox.ro.

Denumirea provine, cel mai probabil, de la zeiţă silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. În mitologia română, sunt cunoscute şi sub alte denumiri, precum: Danse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zane, Domniţe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului şi încă multe altele, în funcţie de regiune.

În credinţă populară, Sânzienele erau considerate nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care stau ascunse, dar care, în această noapte umblă pe pământ sau plutesc prin aer, cânta şi dansează, înzestrând plantele cu puteri vindecătoare, împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apară semănăturile de grindină şi de vijelii. Ele sunt zane bune, dar, atunci când oamenii le nesocotesc, pot deveni şi forţe distructive, stârnind furtuni şi vijelii, aducând grindină, lovindu-i pe cei păcătoşi cu „lanţul Sânzienelor” sau lăsând câmpurile fără rod.

Continuarea aici

Comentarii

comentarii