Tradiţii de Florii

Sărbătoarea Floriilor deschide săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte * cunoscută ca şi ritual creştin, sărbătoarea a fost atestată încă din societatea romană ca şi zi dedicată zeiţei Floralia * peste ea, creştinismul a suprapus praznicul Intrării Domnului în Ierusalim sau Floriile, aşa cum este cunoscută în popor, iar tradiţia i-a ataşat o serie de obiceiuri * astăzi, în toată ţara vor avea loc procesiuni

 

Credincioşii ortodocşi celebrează, mâine, Floriile sau Duminica Stâlparilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, totodată, pe cei cu nume de flori. Duminica Floriilor nu are dată exactă, ci este comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paştelui. Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, cele mai multe fiind de origine păgână.


Salcia vindecătoare
În Duminica Floriilor, în bisericile ortodoxe, se binecuvântează ramurile de salcie. În popor există credinţă că salcia are puteri miraculoase: alungă duhurile necurate, iar animalele şi pământurile sunt ferite de lucrarea duhurilor rele. În ajunul Floriilor se strâng ramuri de salcie înmugurită, se leagă snopi şi se duc la biserică pentru a fi sfinţite. După sfinţire, ramurile numite „mâţişori” sunt luate acasă de către credincioşi şi vor împodobi icoanele, uşile ferestrele, intrările în grajduri, fântânile şi streşinile caselor. Femeile mai obişnuiesc şi astăzi să le înfigă în semănături, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile sfinţite se păstrează peste an şi sunt folosite la tămăduirea diferitelor boli. „Mâţişorii” sunt folosiţi şi în vrăji sau descântece. Crenguţele păstrate la icoane se pun pe foc vara, în momentul în care începe vreo furtună, sau se aruncă în curte când începe să bată grindina.


Importanţa sărbătorii este dată şi de severele interdicţii de muncă, precum şi de sacrificiul ritual al peştelui, ziua fiind cunoscută şi ca dezlegare de peşte. În unele sate, mărţişorul purtat până la Florii se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş. Tot în această zi se scoate zestrea din casă la aerisit. Ajunul sărbătorii este şi un important moment pentru a invoca spiritele morţilor, pe alocuri fiind cunoscut şi sub numele de Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. Se spune că persoanele care se împărtăşesc de Florii au mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune când se va apropia de preot.

Tradiţia mai spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în prima zi de Paşte.
În sâmbăta sărbătorii se obişnuieşte să se organizeze procesiuni. 

Comentarii

comentarii